”Dar apoi mi-a spus [Vlassa - n.n.]: ”Daca analiza e adevarata si, venind de la Centrul de la Magurele este adevarata (sic!), atunci piesa aceasta care evident este foarte veche ar dovedi ca arheologia pe care o predau la Universitate ar trebui sa o dau la gunoi… Or, eu ca profesor nu pot face asa ceva… Singurul lucru pe care il pot face este sa o incui si sa nu o mai vada nimeni”1.
”Istoricii cei rai”. Am mai auzit acest slogan tezist al mancurtizarii istoricilor si arheologilor romani; si o sa-l tot mai auzim. Ca parte a unui razboi informational pe care publicul nu-l intelege nici in scopurile, nici in desfasurarea sa.
Doar ca adevarul e altul.
Aceiasi istorici au comandat si o analiza cu Raze X (Roentgen) intr-un laborator de defectoscopie industriala. Din nou, inexplicabil, aceste probe par sa fi scapat atentiei tuturor celor care s-au ocupat pana acum de caz. Ce noutati introduc ele?
1. O fisura a canalului longitudional (imaginea 1). Este greu de spus daca originea ei se afla in utilizarea ”Piesei” sau daca este rezultatul prelevarii de mostre de catre Vlassa&Gheorghita (prin metoda nefireasca si barbara a ”aschierii” mecanice cu un ... ciocan!).
2. Rezolva (cu rezultat negativ!) problema omogenitatii aparente (imaginea 2) invocata de ing. F. Gheorghita:
”Totodata, v-as sugera sa obtineti o radiografiere cu raze gamma a piesei (la fostul CUG, sau la Politehnica, ar trebui sa existe un astfel de aparat), caci avand piesa in mana, am ramas cu impresia ca miezul ei este mai greu si ar fi dintr-un alt metal, sau alt aliaj”2.
3. Mai presus de toate, acest nou set inedit ridica o intrebare stringenta: cate informatii cruciale de acest fel au scapat investigatorilor ”clasici”? Si mai ales ”de ce”?
(imaginea 3, cu contrast marit, se vede fisura)
In partea a III-a vom prezenta marturia unor martori oculari direct implicati in traseul Piesei de la Aiud. Desigur, este vorba de o noua premiera absoluta, desi persoanele erau la vedere si erau dispuse sa vorbeasca. Ar fi trebuit sa fie intervievati de mult, foarte mult timp. Dar, ...
NB. Intr-o discutie particulara avuta cu Dl. Dan D. Farcas, presedintele ASFAN, inaintea publicarii primei parti a mini-serialului nostru, acesta s-a aratat contrariat de formularea «Am ales sa protejam identitatea sursei pentru a o feri de o anumita ”fauna”».
La scurta vreme dupa publicarea materialului pe FB ASFAN, un individ agramat ne-a validat alegerea printr-un comentariu ridicol, provenit aparent dintr-o neintelegere a contextului:
”Marius Stan: bine ati facut ca protejati identitatea proiectantului, il facea-ti de ras”.
Fara cuvinte; ar fi de prisos!
1,2Fragmentele citate sunt extrase dintr-o scrisoarea adresata de Dl. Ing. Florin Gheorghita Muzeului de Istorie [MNIT], in atentia D-nei Director Viorica Crisan, str. C. Daicoviciu nr. 2, Cluj-Napoca.
Vlad-Ionut Musceleanu
(sfarsitul partii a II-a)