sverdlovsk0In filmul american The Secret KGB UFO Files se prezinta fragmente din pelicule, despre care s-a spus ca au fost filmate in 1969, privind recuperarea unui OZN prabusit si autopsiile unor extraterestri, cu relatari de prima mana, ale unor fosti agenti KGB privind incidente OZN.

In decembrie 1991, Uniunea Sovietica disparea. In Occident se stia ca diversele servicii de informatii sovietice detineau numeroase documente, inclusiv provenind din programele (Setka MO, Setka AN etc.) de monitorizare a fenomenului OZN. In acelasi timp stiau ca, in haosul tranzitiei la noua Rusie, toate aceste informatii pot ajunge usor pe piata neagra, de unde putea fi obtinut orice document, pentru pretul corect in valuta forte.

In zilele de 8 și 9 iulie 2014, la Paris, la sediul CNES, oameni de stiinta si ufologi s-au reunit intr-un atelier de lucru putin mediatizat, numit prescurtat „CAIPAN” (abreviere de la Collecte et l’Analyse des Informations sur les Phenomènes Aerospatiaux Non-identifies). A fost o reuniune internaționala care a permis, pentru prima data, punerea laolalta a experienței asociațiilor OZN cu cea a cercetatorilor in psihologie și astronomie, precum și cu expertiza Jandarmeriei Naționale și a Forțelor Aeriene Franceze.

Tot mai multi oameni de stiinta incep sa creada ca abordarea materialista, care a dominat cunoasterea stiintifica in ultimele secole, are la ora actuala dificultati tot mai mari, confruntata cu o multitudine de date empirice pe care nu le poate explica, acumulate mai ales in domeniile conștiinței și ale spiritualitatii.

Pe 6 ianuarie 2014, intre orele 18.00 si 21.30, deasupra orasului Bremen (Germania), a fost vazut un obiect zburator neidentificat. El a fost urmarit cu ochiul liber de numerosi martori si a fost vazut, trecator, si pe radarul aeroportului.

La inceputul lunii august 2013 agentiile de presa au difuzat stirea ca, „pentru prima oara”, documente guvernamentale oficiale desecretizate din SUA recunosc existenta faimosului loc numit „Aria 51”, precizand ca acolo au fost realizate avioanele spion U-2, dar, spre dezamagirea unora, documentele nu fac nicio aluzie la OZN-uri.

Documentele, constand din 407 pagini de texte si harti, au doar un mic numar de „redactari” (portiuni sterse). Desecretizarea, s-a efectuat in iunie 2013, la o solicitare, facuta inca in 2005, in virtutea legii libertatii de informare, de Universitatea George Washington, din capitala SUA. Este vorba de fapt de o carte scrisa, in urma cu 20 de ani, de Gregory Pedlow si Donald Welzenbach, intitulata „The Central Intelligence Agency and Overhead Reconnaissance: the U-2 and Oxcart Programs” (aproximativ, „CIA si spionajul de la mare inaltime: programele U-2 si Oxcart”).

O mare parte din acest material era deja cunoscuta de pasionații domeniului, fiind inclusa intre timp si in carti sau reviste. Dar, asa cum s-a comentat in presa, faptul ca „Aria 51” este menționata in mod explicit intr-un document pus la dispoziția publicului este totuși un fapt notabil. Acesta pune capat secretului profesional cu privire la activitatile din Aria 51 si deschide posibilitatea ca viitoarele declasificari privind proiecte de aeronave construite aici sa fie sa fie mai puțin „redactate” si mai complet explicate.


Pe 20 iunie 2013, prin publicarea celei de a zecea si ultime transe, Ministerul Apararii al Regatului Unit a anuntat incheierea desecretizarii tuturor documentelor pe care le detinea privind fenomenul OZN, insumand 209 fișiere, cu aproximativ 52.000 de pagini.

 
Versiunile „cosmetizate” se afla la ora actuala depuse, la dispozitia oricarui doritor, pe site-ul Arhivelor Nationale britanice. Ultima transa acopera perioada din 2007 pana in 30 noiembrie 2009, cand Ministerul Apararii a decis sa inchida biroul sau OZN și „linia fierbinte” de raportare OZN.

Procesul de desecretizare a inceput in 2008, unul dintre principalii artizani ai acestei operatii fiind Dr. David Clarke, un fost reporter, in prezent conferentiar in jurnalism la Universitatea Hallam din Sheffield, predand legislatia pentru mass-media și tehnici de investigare. Intr-un articol scris cu ocazia terminarii desecretizarii, Clarke afirma ca, incepand cu anul 2000, a facut o campanie pentru desecretizare, care a stat ca un ghimpe in coasta Ministerului Apararii intr-atata incat, dupa șapte ani de presiune constanta, acesta a cedat și a decis sa transfere Arhivelor Naționale toate documentele OZN care pe care le avea asupra sa. Clarke spune ca odata cu adoptarea Legii libertatii de informare (Freedom of Information Act) in 2005, au crescut sansele pentru dezvaluirea completa a fișierelor OZN, iar decizia din 2007 de a transfera dosarele la Arhivele Naționale a fost primul pas catre „a scrie istoria OZN-urilor” in Marea Britanie.


13 ataboyLa asa-numita „Audiere a Cetatenilor privind Dezvaluirea”, organizata in perioada 29 aprilie – 3 mai 2013 la Washington, pentru a convinge guvernul american sa dezvaluie tot ce stie privind prezenta extraterestra pe Pamant, Dr. Steven M. Greer a prezentat un documentar de lung metraj, regizat de Amardeep Kaleka, intitulat „Sirius”. Un personaj important in acest documentar este mumia unui umanoid pitic, avand lungimea totala de numai 13 centimetri, presupus nepamantean.

Mumia a fost descoperita in 2003 in desertul Atacama din Chile si a fost cumparata de Ramón Navia-Osorio Villar, un om de afaceri interesat de fenomenul OZN, presedintele unui institut de studii exobiologice din Barcelona, Spania.

Greer relata, intr-un articol din 22 aprilie 2013, ca a aflat de existenta mumiei in 2009, iar in septembrie 2012, proprietarul acestuia, a permis examinarea ei detaliata. Cu aceasta ocazie s-au obtinut mostre ADN, care urma sa fie examinate de o echipa condusa de Dr. Garry Nolan, profesor in departamentul de microbiologie si imunologie al facultatii de medicina a Universitatii Stanford din California, conform unui protocol bine pus la punct, destinat cazurilor cu ADN antic sau vechi. Dr. Ralph Lachman, tot de la Universitatea Stanford, expert de varf pe plan international in displazii scheletice, urma sa examineze anomaliile scheletului, folosind imagini radiologice si de la computerul tomograf.

Umanoidul din Atacama are lungimea totala de numai 13 centimetri, corpul fiind extrem de uscat dar intact. Computerul tomograf arata clar organele interne din cosul pieptului (plamanii si ceea ce par a fi ramasite ale inimii). Nu exista absolut niciun dubiu ca specimenul este un organism real si nu o contrafacere de orice tip, fapt confirmat atat de Dr.Nolan cat si de Dr.Lachman.


În perioada 29 aprilie – 3 mai 2013, s-a derulat la Washington aşa-numita „Audiere a Cetăţenilor privind Dezvăluirea” (Citizen Hearing on Disclosure) privind dovezi ale unei prezenţe extraterestre pe planeta noastră.

Acţiunea a fost organizată la National Press Club din Washington, la o distanţă de două colţuri de Casa Albă, de Paradigm Research Group, înfiinţat în 2004 şi condus de Steven Bassett, activist politic, comentator şi publicist, aparent cu ajutorul unei donaţii de 1,1 milioane dolari, primită din Canada.

Audierea a venit şi ca un răspuns la faptul că, în noiembrie 2011, la două petiţii ale aceluiaşi grup, purtând mii de semnături, Casa Albă a răspuns că: „Guvernul Statelor Unite nu are nici o dovadă că există o viață în afara planetei noastre, sau ca o prezență extraterestră a contactat sau angajat vreun membru oarecare al speciei umane. În plus, nu există nicio informație credibilă care să sugereze că vreo dovadă în acest sens este ascunsă de ochii publicului”. Audierea privind Dezvăluirea îşi propunea „să prezinte acele dovezi despre care Casa Albă spune că nu există şi să încerce să realizeze ceea ce Congresul SUA nu a reușit să facă – să caute faptele legate de cea mai importantă problemă a prezentului şi a oricărui alt moment”. Întreaga Audiere a fost filmată ca bază pentru un viitor documentar intitulat „Embargo asupra Adevărului”.


Pe 31 ianuarie 2013 a incetat din viata Ingo Swann (n.1933), clarvazator legendar american, implicat nu doar in numeroase proiecte militare ci si in explorarea fenomenului OZN prin aceasta neobisnuita metoda. Rememoram cu acest prilej actiunile de „vedere la distanta” (remote viewing) realizate prin extracorporalitate de armata americana, dar si neasteptatele legaturi ale acestor tehnici cu fenomenul OZN si cu vizitatorii extraterestrii.

Robert Monroe

Interesul modern pentru fenomenul de extracorporalitate incepe de la cercetarile lui Robert A. Monroe (1915-1995), publicate, de pilda, in volumul Journeys Out of the Body (1971), tradusa si in romaneste. El a descoperit in 1958 ca se poate disocia de corpul sau fizic. Pentru a explora acest fenomen, la inceputul anilor saptezeci, Monroe a intemeiat si a devenit director executiv la faimosul Monroe Institute din Afton (Virginia), care si-a castigat reputatia internationala mai ales prin studii asupra efectelor undelor sonore asupra mintii umane. Un astfel de efect era si extracorporalitatea, sau „experienta parasirii corpului”, numita de Monroe, pentru prima data, Out of the Body Experience, termen care a intrat in toata literatura anglosaxona sub numele prescurtat de OBE (sau uneori OOBE) si pe care Monroe o definea ca „Un eveniment in care subiectul percepe o portiune a mediului sau, imposibil de perceput din pozitia in care se stie ca se gaseste corpul sau fizic in acel moment, si stie in acelasi timp ca nu viseaza ori nu este prada fanteziilor”. Experientele de „parasire a corpului” sau „extracorporalitate” (OBE) se apropie de clarviziune prin faptul ca in ambele cazuri o persoana „medium” isi paraseste corpul, sub forma unei dubluri numita „corp astral” si se deplaseaza astfel intr-un loc inaccesibil in acel moment corpului sau, iar aici vede si aude niste lucruri pe care le poate relata si care, verificate ulterior se dovedesc corecte. Petru Culianu aprecia ca experientele extracorporale ale lui Monroe par a fi demne de incredere, chiar daca cele relatate sunt deformate de eforturile de a „traduce” trairile in limbaj obisnuit.


Joomla templates by a4joomla