Daca doriti sa raportati o observatie, sau doriti sa participati la activitatile noastre, luati legatura cu noi prin telefoanele: 0774579986, 0745875252, sau la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Vizitati-ne si pe FACEBOOK  *  BIBLIOTECA ASFAN (650 carti etc.) * REVISTA RUFOR 1994-96
Link la circa 450 de articole OZN Conferinta OZN Romania din 10 mai 2014 • 
NOUTATI PE SITE: Carti din 2017 despre fenomenul OZN, Conferinta OZN de la Florenta

Ufologul Tony Bragalia si-a propus sa faca lumina in afirmatiile conform carora resturile presupusei prabusiri a unui OZN la Roswell, în 1947, ar fi fost predate industriei militare americane, care a reusit sa reproduca o parte din ele, prin „retroinginerie”, obtinand astfel un avantaj asupra sovieticilor.

Afirmatii in acest sens au fost incluse si in mai multe carti, intre care in „Dupa Roswell” (1997) de Philip Corso si in „Area 51” (2011) de Annie Jacobsen.

Martorii de la Roswell afirmau, intre altele, ca au strans de pe teren fragmente metalice extraordinar de subtiri si usoare, care daca erau indoite reveneau apoi fara nicio urma la forma avuta anterior. Aceste resturi se pare ca au fost expediate la baza Wright Patterson (in legendarul „Hangar 18”).

Ufologul Tony Bragalia a efectuat o investigatie minutioasa in acest sens, concentrandu-se asupra unui aliaj metalic nichel-titan numit „nitinol” care are proprietatile atribuite obiectelor recuperate din prabusire. S-a intrebat daca nu cumva acest metal „cu memorie” a fost cules la Roswell si „sadit” apoi in industria americana. Urmele presupusei afaceri duceau la Institutul Memorial Battelle. Documentele arata ca, in lunile care au urmat dupa incidentul Roswell, baza Air Force de la Wright Patterson a contactat Institutul Battelle, in vederea unor studii privind metale cu memorie bazate pe aliaje nichel-titan. Aceste studii s-au si realizat, intrucat ele sunt citate in mai multe alte lucrari. Numai ca, atunci cand s-a dorit examinarea lor, s-a spus ca ele nu mai pot fi gasite.


In septembrie 2011, administratia Obama a primit doua petitii, purtand 17000 de semnaturi, cerand intre altele ca Presedintele Statelor Unite sa recunoasca in mod oficial tot ce stie despre prezenta extraterestra pe Pamant si sa transfere imediat in domeniul public toate documentele, apartinand agentiilor si serviciilor militare, relevante in acest sens.

Pe 4 noiembrie 2011, Phil Larson, de la Biroul Casei Albe pentru politica de stiinta si tehnologie, raspundea in scris ca: „nu avem nicio dovada ca ar exista vreun tip de viata in afara planetei noastre sau ca o prezenta extraterestra a contactat sau manipulat vreun membru al rasei umane” si „nu exista informatii credibile care sa sugereze ca s-ar ascunde vreo dovada fata de ochii publicului” in acest sens. Dar usa ramane deschisa pentru eforturile de cautare „a vietii in afara planetei noastre”, incluzand proiectele SETI de ascultare a semnalelor din alte lumi, folosind radiotelescoapele. Larson mai mentiona si misiunea Kepler, care cauta planete de tipul Pamantului si viitorul „Mars Science Laboratory”, care va explora geologia planetei rosii cautand si urme de viata.


In urma documentelor militare britanice OZN desecretizate in august 2011 Nick Pope, fost angajat al Ministerului Apararii Regatului Unit, a recunoscut ca a participat la operatii de discreditare si ridiculizare a activitatilor care vizau elucidarea rapoartelor OZN.

Ufologul Nick Pope a condus intre 1991 si 1994, secretariatul 2(a) al statului major al aerului (Air Staff) din Ministerul Apararii al Marii Britanii, secretariat la care se examinau rapoartele privind OZN-urile. Ulterior el a publicat concluziile sale in cartea „Open Skies, Closed Minds” (Ceruri deschise, minti incuiate), aparuta in 1996 si devenita „number one bestseller”.

In documentele militare britanice OZN desecretizate in august 2011 exista 76 de pagini, puternic innegrite de pasajele cenzurate, continand discutiile interne din Ministerul Apararii privind autorizarile pentru aceasta carte. Ele arata cat de stanjenit a fost de fapt ministerul privind decizia lui Pope de a scrie despre OZN-uri, ca si hotararea de a ascunde aceasta stanjeneala. Dupa ce desecretizarea corespondentei, actiune care nu convenea nici lui Pope, fusese respinsa, in mod repetat, in 2003, in 2007 si in 2010, iata ca, in august 2011, paginile au devenit disponibile.


Pe 11 august 2011, Arhivele Nationale ale Regatului Unit au desecretizat alte 34 fisiere ale Ministerului Apararii, privind observatii OZN. Una dintre cele mai importante informatii revelate astfel este recunoasterea faptului ca „lipsa fondurilor si existenta unor prioritati mai importante” au impiedicat studierea detaliata a miilor de rapoarte OZN primite aici, de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial.

Desecretizarea din august 2011 este cea de a opta (si probabil penultima) transa de documente militare britanice privind acest domeniu, in cadrul unui program care a inceput in 2008. In prima luna, curiosii puteau descarca gratuit, de pe net, aceste documente, ulterior percepandu-se o taxa modica. Iata cateva dintre cazurile cuprinse in aceste documente.

In 1992, o persoana a realizat, in satul Calvine din centrul Scotiei, mai multe fotografii color, infatisand un obiect neidentificat in forma de diamant. Imaginile infatiseaza obiectul impreuna cu un avion cu reactie militar RAF Harrier. Atunci s-a suspectat ca ar putea fi vorba de un proiect militar secret american. Imaginile au fost trimise la JARIC pentru o examinare detaliata, dupa care au disparut. Ministerul Apararii afirma azi ca nu poseda documente privind concluziile acestui caz.


Intr-o carte aparuta in mai 2011, jurnalista Annie Jacobsen sustine ca la Roswell s-a prabusit de fapt un OZN creat de nemti, capturat de sovietici, care, la ordinul lui Stalin, l-au trimis la Roswell sa... induca panica in randul americanilor, mimand o invazie extraterestra. Echipajul ar fi fost format din copii de 12-13 ani, desfigurati chirurgical de Dr. Josef Mengele, „ingerul mortii” din lagarul de exterminare de la Auschwitz...

De multi ani nu s-a mai vazut ca o carte cu tematica OZN (fie si partial) sa aiba parte de o popularitate atat de mare ca cea scrisa de jurnalista Annie Jacobsen, intitulata Area 51: An Uncensored History of America’s Top Secret Military Base (Aria 51: O istorie necenzurata a celei mai secrete baze militare americane) si aparuta in mai 2011.

Asa cum am mai scris in episoade anterioare, Aria 51 a fost organizata in anii 50, sub auspiciile Comisiei americane pentru energie atomica, succesoarea Proiectului Manhattan, care utilizase aceeasi locatie pentru teste cu bombe nucleare. Annie Jacobsen, editor contributor la Los Angeles Times Magazine, detaliaza pe baza unor interviuri si documente desecretizate, modul in care CIA, Lockhead si aviatia militara americana au dezvoltat aici avioanele spion U-2 si A-12 „Oxcart”, au supus „retroingineriei” avioane sovietice MIG capturate, au creat dronele utilizate azi in Afganistan sau Pakistan etc. Tot aici, in craterele fostelor explozii atomice, s-au antrenat si astronautii misiunilor lunare Apollo.


triunghi frigolitPe data de 25 iulie 2011 s-a aflat ca una dintre cele mai spectaculoase fotografii OZN triunghiulare, emblema faimosului val belgian din 1989-1990, este de fapt un fals.  


Din noiembrie 1989 pana in primavara anului 1990 in Belgia s-a semnalat un „val” de observatii OZN. Oficialitatile au primit atunci mai multe mii de rapoarte; s-au realizat numeroase fotografii si inregistrari video, spectaculoase si autentificate de specialisti. Obiectele au fost vazute, repetate ori, si pe radarele militare. In aceste rapoarte revin aceleasi detalii, dar si variatiile firesti in astfel de cazuri. Unii spuneau ca obiectul vazut era triunghiular, altii au vazut un romb sau o “aripa zburatoare”, cu anvergura de 15 metri, 30 metri, sau chiar mai mare.

Obiectul zbura la joasa inaltime, stationa intr-un punct, se intorcea in loc, se inclina, dupa care se departa cu o viteza fantastica, toate acestea fara niciun zgomot. Cand trecea deasupra unui automobil, acestuia i se deconecta instalatia electrica, totul revenind la normal cand obiectul se indeparta.


Pe 21 august 2011, a decedat Budd Hopkins, cel mai prolific explorator ai fenomenului rapirilor OZN.

El a fost la origine un artist din New-York, ale carui picturi si sculpturi pot fi admirate la Galeriile Guggenheim si in alte muzee. Initial el ajutase un prieten, care avusese aparent o rapire, indrumandu-l catre psihiatri care cunosteau tehnica regresiei hipnotice. Ulterior Budd Hopkins a invatat el insusi sa aplice aceasta tehnica in presupuse rapiri. Cele aflate astfel le-a rezumat in 1981, in cartea Missing Time („lacuna de timp”). Reactia publicului a fost prompta si concretizata in scrisori de la 400 de persoane care aveau impresia ca au trait un incident asemanator. Din aceste scrisori Hopkins isi va selectiona viitoarele sale cazuri. Va urma cartea Intruders: The Incredible Visitations at Copley Woods (1987), in care apar elemente noi, intre care faptul ca majoritatea rapirilor incep in jurul varstei de 5-6 ani, ca o rapire este urmata in cursul vietii de numeroase altele si ca, aparent, familii intregi au fost si continua sa fie urmarite astfel generatie dupa generatie. A treia sa carte, Witnessed: The True Story of the Brooklyn Bridge UFO Abductions (1996) este consacrata in intregime unui singur caz, foarte complex cel al Lindei Cortille, intamplat la New York in 1989. La moartea sa, Hopkins avea cu mult peste 1000 de cazuri examinate, dintre care 700 posibile rapiri.


După 10 aprilie 2011 s-au facut în mass media multe comentarii eronate şi contradictorii privind un memoriu FBI, din 1950, privind trei OZN-uri discoidale pretins prăbuşite în New Mexico (SUA). Deşi între timp lucrurile s-au mai limpezit, cred că sunt încă binevenite câteva precizări.
FBI (Federal Bureau of Investigation) este poliţia federală a SUA. Sarcina ei este să investigheze şi să sancţioneze orice încălcare a legislaţiei federale americane, ori prăbuşirea unei aeronave, probabil străine, care a încălcat spaţiul aerian naţional, întrunea aceste condiţii. Memoriul, datat 22 martie 1950 şi adresat directorului FBI nu era un fals – asa cum au afirmat unii în grabă – ci un document autentic. El dovedeşte nu doar faptul că oficialităţile acceptau fenomenul OZN ca real şi manifest, ci şi pe acela că el stârnea preocupări şi chiar patimi la nivelurile cele mai înalte din armata şi administraţia SUA.
Se mai ştie, din alte surse, că în perioada aceea Edgar Hoover, faimosul director al FBI, era extrem de frustrat întrucât avea convingerea că Air Force deţinea dovezi privind OZN-uri prăbuşite, dovezi pe care nu voia să le pună la dispozitia FBI. În acest context, un agent FBI (pe nume Gui Hottel) raportează că a aflat de la un agent Air Force despre prăbuşirile menţionate, ca şi de faptul că OZN-urile aveau diametrul de 15 metri fiecare şi conţineau cadavrele unor nepământeni înalţi de 90 centimetri. Navele s-ar fi prăbuşit din cauză că un radar foarte puternic din zonă a dereglat sistemul lor de ghidare etc...


Pe 23 aprilie 2011 media mondială a difuzat ştirea că NSA (National Security Agency) deţine mesaje primite de la civilizaţii extraterestre, prin programul SETI, şi a elaborat algoritmi pentru descifrarea acestor mesaje. S-a comentat că „acest document confirmă nu doar existenţa extratereştrilor, dar şi faptul că guvernul SUA a recepţionat transmisii de la o civilizaţie din afara sistemului nostru solar.

NSA (National Security Agency), organism înfiinţat în 1949 şi aflat în subordinea Departementului Apărării al SUA, are rolul de a monitoriza comunicaţiile care ar putea afecta securitatea SUA, putând asculta, înregistra şi descifra practic orice convorbire, din orice colţ al lumii. În acest scop, agenţia dispune de sateliţi de spionaj şi sisteme computerizate de decodificare a mesajelor.
Impactul mediatic actual a fost cauzat de faptul că o asemenea agenţie este interesată, iată, de civilizaţiile extraterestre.

NSA a listat acum pe internet un număr de documente desecretizate. Între acestea 42 dosare erau legate de fenomenul OZN. Ca şi în cazul FBI, majoritatea acestor documente nu au fost desecretizate cu această ocazie ci cu mult timp înainte.


Joomla templates by a4joomla