In zilele de 8 și 9 iulie 2014, la Paris, la sediul CNES, oameni de stiinta si ufologi s-au reunit intr-un atelier de lucru putin mediatizat, numit prescurtat „CAIPAN” (abreviere de la Collecte et l’Analyse des Informations sur les Phenomènes Aerospatiaux Non-identifies). A fost o reuniune internaționala care a permis, pentru prima data, punerea laolalta a experienței asociațiilor OZN cu cea a cercetatorilor in psihologie și astronomie, precum și cu expertiza Jandarmeriei Naționale și a Forțelor Aeriene Franceze.
Reuniunea s-a desfasurat sub egida CNES (Centre national d'etudes spatiales), echivalentul francez al NASA. In cadrul CNES functioneaza oficial, inca din 1977 (cu unele schimbari de titulatura), organismul GEIPAN (Grupul de Studiu și de Informare privind Fenomene Aerospatiale Neidentificate). GEIPAN a analizat in acest rastimp sute de marturii și rapoarte de observare a unor Fenomene Aerospatiale Neidentificate (FAN). Din pacate, marea majoritate a acestora a reprezentat un material fragil din punct de vedere științific: marturii unice, sau de la un numar prea mic de persoane, intarziere semnificativa intre observație și marturie, fotografii putine sau de proasta calitate etc. CNES ramane prin urmare interesat sa gaseasca metode și instrumente care ar putea fi folosite la imbunatațirea colectarii și analizei informațiilor privind Fenomenele Aerospatiale Neidentificate (FAN).

La reuniune au fost prezentate 30 de lucrari in fata a circa 100 de participanti. CNES a reusit sa adune, pentru prima data, oameni de stiinta de nivel inalt (Jeremie Vaubaillon, de la Observatorul astronomic din Paris, Jacques Py, profesor de psihologie, Thomas Rabeyron, lector in psihologie s.a.), cu reprezentanți ai Jandarmeriei Naționale și ai aviatiei militare, cu experți recunoscuți in domeniul ufologiei (Jacques Vallee, Richard Haines, Bertrand Meheust, Ron Westrum s.a.) și cu un mare numar de jucatori din lumea ufologica mondiala, intre care mentionam pe Xavier Passot, coordonator GEIPAN si pe David MacDonald, director de dezvoltare internationala al MUFON SUA. Prezenta lor demonstreaza importanta abordarii multidisciplinare in analiza acestei complexe probleme. Zeci de experți internaționali din Franța, SUA, Belgia, Rusia, Statele Unite, Italia, Norvegia au prezentat activitatea unor asociatii de profil ca si propuneri pentru imbunatațirea metodologiei de colectare, analiza și clasificare a marturiilor.

Intre altele, s-a subliniat ca punerea in comun a bazelor de date privind observatiile FAN, din diverse surse, ar putea permite, unor cercetatori in științe exacte, științe sociale sau ufologi, sa realizeze studii generale și de specialitate cu privire la aceste fenomene. Observațiile FAN ar putea fi corelate cu datele furnizate de sistemele automate de supraveghere: camere de detecție automata a caderii meteoritilor sau de observare a aurorei boreale, cu sistemele radar de supraveghere militara aeriana și a spațiului. Cercetarile recente in psihologie aplicata permit acum sa se extraga partea valoroasa din marturia umana, in primul rand facilitand ca martorul sa-si exprime ceea ce are in memorie si selectand din cele redate cele mai sigure informații.

Mai multe comunicari si discutii s-au referit la realizarea unor baze de date transnationale. Un capitan din partea aviatiei militare a vorbit despre supravegherea spatiului aerian al Frantei. Astronomi de la Institutul IMCCE de mecanica cereasca au prezentat sistemul lor de supraveghere a cerului. S-au dezbatut asemanarile si deosebirile FAN fata de fenomene plasmatice de tipul fulgerelor sau aurorelor. Un loc aparte a apartinut rezultatelor a 30 de ani de cercetare a unor fenomene neidentificate manifestate cu o frecventa neobisnuit de ridicata in valea Hessdalen din Norvegia. Aspectele psihologice dezbatute au vizat influenta asupra marturiilor a componentelor emotionale, a viziunilor culturale si tinand de credintele religioase etc. In ciuda diversitații de limbi (engleza și franceza), comunicarea intre participanți a fost buna. Chiar daca au existat si unele divergente de opinii, de pilda cu privire la aspectele psihologice ale marturiei, sau cu privire la cazul Hessdalen, discutiile au fost amiabile.

Jacques Vallee, astrofizician, doctor in informatica si unul dintre cei care au stat, de mai bine de cincizeci de ani, in prim-planul ufologiei mondiale, a prezentat o expunere importanta, in care a reamintit ca inca in 1953 Institutul Memorial Battelle a realizat, la solicitarea US Air Force, o analiza statistica extinsa a observatiilor OZN, folosind in acest scop un calculator cu cartele perforate. Rezultatele au fost publicate in „Raportul special 14” al proiectului Blue Book. In 1962, Jacques Vallee si sotia lui Janine, au compilat o statistica proprie. Ea a fost continuata in perioada 1963-1967, la Universitatea din Texas și la Universitatea Northwestern, in colaborare cu Dr. J.Allen Hynek, consilier științific Air Force pentru proiectul Blue Book. Evidenta a fost folosita in 1968 la proiectul Condon de la Universitatea din Colorado și apoi a stat la baza unui catalog OZN condus de Dr. David Saunders. Acest catalog (cunoscut acum ca UFOCAT) a fost extins foarte mult și este in prezent actualizat de organizația CUFOS (Centrul de Studii OZN).

La ora actuala, exista cel puțin 30 de cataloage active in diferite puncte de pe glob, cu suprapuneri și standarde extrem de diversificate. Exista cataloage speciale pentru observatii vechi, rapiri, analiza urmelor materiale, precum și pentru anumite țari sau regiuni. Mai multe grupuri inchise sunt active pe Internet si fac schimb de informații. Tari precum Marea Britanie și Spania au urmat exemplul SUA (cu proiectul Blue Book) declasificand si publicand fișierele lor de observatii OZN, dar, din pacate, nu sub forma unui suport informatic organizat.

La ora actuala – spunea Vallee – exista in jur de 200.000 de cazuri OZN bine documentate, raportate de pe tot globul, și aceasta comoara masiva de informații ar trebui exploatata. Dar actuala proliferare a listelor de observatii nu este utila in sine celui ce analizeaza fenomenul OZN. Lipsa unei validari unitare a datelor și lipsa standardelor impiedica progresul in domeniu. Din pacate, cercetatorii responsabili cu bazele de date au rareori mijloacele financiare, personalul profesional sau cunostintele de software necesare pentru a efectua investigații de teren pe termen lung sau chiar verificari elementare cu privire la validitatea informațiilor pe care le colecteaza. Iar fenomenul a demonstrat un nivel de complexitate care desfide adesea analiza și chiar descrierea raționala.

Faptul ca, pe masura trecerii timpului, fiecare grup nou reinventeaza roata, folosind un mod propriu de indexare, face imposibila reunirea datelor colectate, daca nu chiar schimbul de informații. Uneori aceste grupuri folosesc tehnici de software extrem de complexe, care impiedica accesul altor investigatori. Multe arhive valoroase, intretinute individual au fost pierdute și continua sa dispara prin dezangajarea autorilor lor si absenta continuatorilor. Toate acestea arata necesitatea unui efort pentru elaborarea unui catalog international si a unor standarde. Vallee propunea adoptarea in acest scop a unui concept de data warehouse numit „Capella”.

Cercetarea actuala FAN nu poate raspunde in mod credibil la o seama de intrebari, pe care Vallee le enumara in continuare: modelul general de manifestare, fizica fenomenului, zonele vizitate cu precadere, impactul social si cultural, efectul asupra martorilor, metodologia si epistemologia domeniului. El sublinia ca daca, ufologia ar primi de maine o finantare, chiar și la un nivel bugetar ridicat, ea nu ar putea avea instrumentele necesare pentru a raspunde la oricare din intrebarile din aceste categorii, dar ar fi sub o presiune imediata pentru a produce raspunsuri rapide. Vallee observa totusi ca toate problemele de mai sus ar putea fi abordate cu instrumentele actuale ale științelor, fara o ideologie preconceputa și fara a utiliza ipoteza extraterestra ca prima care sa fie avuta in vedere.

Vallee avertiza ca „graba de a aplica analize statistice sofisticate fara o ințelegere profunda a datelor care stau la baza observatiilor, prejudecațile in selecția datelor, precum și neconcordantele dintre diferitele surse pot duce la erori flagrante”. El crede ca „intr-o faza preliminara, informatiile existente ar trebui verificate, curațate și revizuite de catre un mic grup multi-cultural, cu o buna experienta in colectarea datelor. Grupul ar trebui sa fie internațional, „deoarece tehno-cultura americana (care a generat o mare parte din literatura de specialitate a FAN) impune prejudecati puternice de selecție și filtre de raportare privind informațiile observate, care nu reprezinta (ba chiar ascund) modelele globale ale fenomenului. Vallee a facut trimitere si la lucrari care contin solutii pe care el le considera recomandabile.



Joomla templates by a4joomla